Page 6 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1
P. 6
lâncezeala nu putea fi (re)compensata decât de o trecere a
Oceanului Atlantic, în SUA – o tara atât de mare încât îti poti
ostoi dorul de duca între malurile Atlanticului si Pacificului, iar
daca esti mai pretentios, poti face o extensie pâna-n Hawaii
(unde olteano-americanul nostru fu chiar de doua ori!).
Dar, cum “anonimul din Balcesti” ajunse o celebritate
mondiala, atât în literatura (prin Miscarea Paradoxista, creata
de el), cât si în matematica (printr-o serie întreaga de concepte,
notiuni si teorii care-i poarta numele), chiar dac-ar vrea sa mai
stea si el, ca omul, asezat la casa lui, nu mai are încotro, pentru
ca are chemare pe toate meridianele si paralele lumii! Brat la
brat cu matematica si cu poezia (nu-i nici un paradox în asta,
ne asigura el si ne-o demonstreaza prin întreaga sa opera!),
Florentin Smarandache a pus piciorul pe cinci continente, ba
chiar si pe cel subacvatic, calarind o “motocicleta” submer-
sibila pentru a da piept cu... Marea Bariera de Corali,
dovedindu-ne ca nu-i doar un vajnic Columb navigator pe
Oceanul Paradoxist, ci si un paradoxal Cousteau!
Pentru ca Florentin Smarandache este si francofon,
trebuie sa lamurim paradoxul exceptiei sale de la dictonul
francez “Partir c’est mourir un peu!” (A pleca înseamna a muri
putin). Tehnologia informatiei face ca planeta sa devina un sat
mai mare, cel putin pentru oamenii de stiinta, asa încât nu-i de
mirare ca pentru ei dictonul a devenit “Partir c’est revigorer un
peu!” (A pleca înseamna a te reîntrema putin), ca atunci când te
întorci acasa.
Din multele sale note de calatorie, datând dintr-un
deceniu de peregrinari de-a lungul si de-a latul planiglobului,
le-am selectat în acest prim volum pe acelea care mi s-au parut
cele mai paradoxale si am cautat sa îmbin stilurile de “jurnal de
calatorie” si “jurnal literar”, pentru ca autorul, ca un paradoxist
autentic, respecta o regula de baza a Paradoxismului: “Fara
reguli!”.
Mircea Monu