Page 16 - Frate cu meridianele si paralele vol. 4

consider ca vacation în perioada lipsita). Maxim trei zile pot
recompensa astfel. Iar restul = fara plata!
?
Ma cocoseaza viza braziliana: 105 $ (cu telex cu tot) –
fiindca n-am cetatenie americana.
Jumena din New York (Brasilian Cultural Center) mi-a
cerut prima data 15 $, apoi înca 45 $ (nu stiu de ce!) si iar înca
45 $ (si iar nu stiu de ce!). S-a mai si necajit:
– În viata mea n-o sa mai caut obtinerea de vize pentru
refugiati.
S-a jurat. Îmi vorbea când portugheza, când spaniola,
când engleza.
– Noroc cu invitatiile! ma încurajeaza.
?
– Anul trecut ai plecat în Europa, anul asta în America
de Sud. Pe unde te mai plimbi anul viitor?
– Mi-ar placea în... Japonia.
Francis, managerul meu, zâmbeste. Are strunga.
– Si, fac eu pe smecherul, sa merg pe Luna!
– Ai grija, la Rio te jefuiesc hotii pe strada în amiaza
mare, oceanul este infectat – sa nu faci baie...
– A trecut el prin lagar, în conditii mai vitrege, ma
apara Tony.
Dar „samânta rea nu piere”, vorba lui Creanga (!). Sa
exclam si eu precum Caesar, la întoarcere: veni, vidi, vici!
?
Un geamantan mare, o sacosa si un rucsac – bagajul
meu. Samy ma duce la aeroport în Chicago.
Terminal IV. Compania braziliana Varig. Merg la Rio
de Janeiro. Pâna s-ajung eu în Brazilia, 11-12 ore prin avion,
mi-a crescut barba!