Page 130 - Frate cu meridianele si paralele vol. 2

Caracteristic limbilor balcanice, desi foarte diferite, este
faptul ca articolul hotar? se pune la sf?situl cuv?tului - ?
rom?a, bulgara, turca, albaneza. Astfel, "carte" se zice ?
bulgara "knig`", iar "cartea" (articulat) - "knig`ta".

Magazinele au program de cinci ore!

Un rom? mai bronzat, prin metrou, vorbea la celular.

Zicea ca e din Pitesti.
Am vizionat ? barul hotelului meciul de fotbal Suedia-
Olanda, c?tigat de olandezi dupa loviturile de la 11 m.
Am trimis un e-mail lui Jean, care urma sa soseasca ?
ziua urmatoare, s-aduca ?ca un r?d de carti pentru conferinta.
(N.r. - este vorba despre Jean Dezert, cercetator stiintific
francez de la Oficiul Na]ional de Cercetari Aerospatiale
(ONERA) Paris, cu care autorul colaboreaza, ei fiind autorii
"Teoriei Dezert-Smarandache" asupra fuziunii informatiei; l-a
"cunoscut" prin Internet si l-a ?t?nit personal la Hotel
"Radisson" din Cairns, Australia, la "Fusion 2003".)
Scump ? Suedia, mai rau ca-n SUA. La Internet - o
coroana pentru un minut.
Albena cerceteaza implementarea.
? timpul iernii, ziua are numai 4-5 ore lumina, ? rest, e
?tuneric. Noaptea se lasa la ora doua dupa-masa. Eu, ?vatat
cu caldura, venit din desertul Arizonei si al New Mexicului...
nu mi-ar placea.
?cep sa prind cuvinte suedeze. Din metrou: n?ta (?se
citeste a lung) ?seamna "urmatoarea" (statie, desigur). Cobor
la statia Gamla Stan, orasul vechi. Strazi ?guste. Intru ?tr-o
cladire joasa sa vad o expozitie de pictura a unui filipinez,
Manuel D. Baldemor, artist grafic, cu cerneala chineza, ? stil
asiatic.
? Suedia se sarbatoreste mijlocul verii.