Page 189 - Frate cu meridianele si paralele vol. 4

Frumoase povesti antice, te fac sa visezi...
Cel mai tare m-a impresionat mitul lui Oedip care-a
inspirat doua comedii lui Sofocle (495-406 î.C.): „Oedip Rege”
(c. 425 î.C.) si „Oedip la Colon” (406 î.C.), lui Seneca (4 î.C. –
65 d.C.), poetului dramatic francez Pierre Corneille (1606-
1684), si compozitorului român George Enescu (1881-1955),
cu opera „Oedip”(1936).
Regele Laius si Regina Jocasta, ai Thebei nu aveau
copii si atunci Laius s-a dus sa consulte Oracolul Delphic.
Pythia îi prezice ca daca naste copil cât e rege, acest copil îl va
ucide si va crea mari probleme familiei sale. Deci ar fi bine
sa-si dea demisia din pozitia de sef al statului.
Laius renunta la gândul de-a avea copii, nu însa si
Jocasta, care într-o seara îl îmbata, se împerecheaza cu Laius si
ramâne însarcinata.
Amintindu-si oracolul, Laius încredinteaza noul nascut,
ale carui picioare fusesera legate cu lanturi si se umflasera (de
unde si numele de Oedip) unui cioban sa-l arunce între stâncile
Muntelui Cithaeson ca sa moara.
Ciobanului, însa, i se face mila de micut si-l da unor
servitori ai regelui Polybus din Corinth, care tocmai treceau pe-
acolo. Regina Corintului, Merope, îl adopta pentru ca ea si
regele nu aveau copii.
Asa Oedip a crescut mare, crezând ca parintii lui sunt
Polybus si Merope. Dar, la o betie, un tânar îi destainuie ca nu
este fiul legitim al regelui. Contrariat, Oedip se duce la Delphi
si-si afla teribilul destin, îsi va ucide tatal, se va casatori cu
maica-sa si va avea o familie blestemata.
Astfel pleaca din Corinth, amarât, cautând sa-si previna
soarta. La o rascruce de trei drumuri în Phocis, se întâlneste cu
o sariota purtând un calator pe care nu-l recunoaste. Sfadindu-se
care are prioritate, s-au batut si Oedip îl omoara pe strain. Era
tatal sau, Laius, care mergea la Delphi sa afle ce se întâmplase
cu fiul sau lepadat...