Page 146 - Frate cu meridianele si paralele vol.3

Ë
Vânzatori – gramada: Amigo [prietene], cumpara asta;
amigo, uite asta…
Greu scapai de ei, mai ales daca intrai cu ei în vorba
(cum îmi placea mie, iar Lilia, nevasta-mea, se enerva: „Hai,
ma’… Hai, ma’, odata!”).
Ë
Am cumparat un covor, 15 $, cu o tesatura înfatisând
Zeita Azteca a Lunii [Diosa de la Luna], Xochiquetlzatli.
Întotdeauna dau banii pe amintiri… Când oi fi batrân,
mergând în cârje sau în carucior (Doamne fereste!), sa-mi
depan memoriile… pe-aici n-am fost… sa revad pozele, sa-
mi recitesc jurnalul de voiaj… sa ma mir de unul singur:
„Ba’, eu am scris asta?... Eu am vazut asta?”.

Platesc pentru obiecte de arta locala.
Ë
Popas la un restaurant. Beau Jugo de Maguey. Jugo
înseamna „suc” în spaniola, iar „j” se citeste „h”. Are 60 %
alcool. Vânzatoarea zâmbeste: cica, acest lichid se bea în…
luna de miere! Da forta sexuala!
Sunt un degustator de produse alimentare locale – pe
unde ma duc – si un gurmand. Stomacul meu de strut accepta
orice.

Cástele aztecilor

Dupa cultura teotihuacana urmase cultura tolteca (700-
1.300 d. C.). Arheologii au descoperit-o în asezarile Cacaxtla,
Xochitecatl si Xochicalco.
Ë
Vad plantatii de cactus, pentru mine exotice, din mersul
autocarului. Bastinasii prepara salata de… cactus (uuu… mi se
încreteste fruntea si strepezeste limba!), numita nopales… fierb
bucatile de cactus de doua ori si pun sare.
Sucul e folosit în medicina (contra zaharului din sânge).