Page 30 - Frate cu meridianele si paralele vol. 1
P. 30
Poezia a fost ?locuita de mizeria cotidiana a vietii, de anarhia
ideilor, de discontinuitatea g?dirii, de nonpoezie chiar, de
semne arbitrare, de pagini albe, si p?a la urma de orice.
? aceasta maniera s-a ajuns la introducerea de elemente
negative opuse artei ? sfera conceptuala a literaturii.
Paradoxismul, contrar avangardei traditionale, nu neaga
celelalte miscari-curente-scoli-teme-opere artistice, dimpotriva,
?cearca sa le asimileze. Ulterior, paradoxismul a fost
generalizat ? spatiul cu n-dimensiuni, prezent?d obiecte reale
? starea lor naturala drept poeme. Caci forma poeziei nu
trebuie ?teleasa doar ca litere pe h?tie sau ca sunete recitate.
Un poem poate fi:
o floare pur si simplu;
o racheta zbur?d ? cer;
tu ?suti, cititorule ? deja ?scris?/creat de natura/societate.
Aceasta ar fi ?poezie tridimensionala?.
Care este paradoxul?
Fie L o notiune. Existenta acesteia implica si existenta
notiunii contrare?L. Ce parere aveti atunci daca se introduce ?
sfera notionala L o parte P din?L, astfel ?c? P sa pastreze
functie dubla apartenenta (at? la L c? si la?L)? Se contrazice o
axioma universal recunoscuta:
L ???L = F (L intersectat cu anti-L este egal cu multimea vida
F), deoarece ? cazul nostru avem:
L ???L ? F.
Aici e cheia! Fiindca L = Literatura,?L = Nonliteratura.
Se poate merge si mai departe (= dezvoltarea ? viitor a
literaturii) p?a la includerea totala a lui?L ? L. Atunci, L se
va confunda cu totalitatea T (situatie limita!). ? concluzie: L
se va aneantiza ori, dimpotriva, va ?ghiti totul??...
Hedi Bouraoui pledase despre: omogenizarea culturilor;
transpoetic (= universalizare a sensibilului); teleprezenta
spirituala.

